Ce este variola maimuței și dacă ar fi periculoasă pentru bebeluși și copii? din Tereza Aleksieva

Propunere pentru poză generală:

Conform ultimelor informații de la Organizația Mondială a Sănătății din 27 iunie 2022, numărul cazurilor de variola a maimuței a crescut la peste 3.400 din întreaga lume. Majoritatea cazurilor au fost înregistrate în Europa, în prezent doar unul dintre ele s-a încheiat cu rezultat letal.

Potrivit organizației, variola maimuței  încă nu reprezintă o situație de urgență de sănătate globală. Cu toate acestea, directorul general de Organizația Mondială a Sănătăți și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la numărul crescut de focare prin diferite țări din lume.

Până în momentul de față, în Bulgaria au fost confirmate doar trei cazuri de variola maimuței, cei afectați fiind în stare generală bună și fără riscuri de complicații. Totuși – apariția variolei maimuței în Bulgaria ridică o serie de întrebări, inclusiv care ar fi riscurile pentru cei mici.

Astăzi sistematizăm pentru dvs. cele mai relevante informații pe aceast subiect, așa cum au fost raportate de specialiștii și organizațiile de vârf din domeniul sănătății la nivel global.

Ce reprezintă variola maimuțelor?

Cele mai importante fapte despre variola maimuțelor pot fi împărțite în două grupe – originea istorică și izolarea bolii și evoluția clinică.

Originea istorică și izolarea bolii

În ciuda răspândirii rapide în ultimele luni, variola maimuței nu este o boală nouă. A fost izolată pentru prima dată în anul 1958 într-un eșantion de maimuță, de unde și numele. Prima infecție umană a fost descoperită în 1970 în Republica Democrată Congo, iar purtătorul fiind un copil mic.

Din punct de vedere istoric, răspândirea variolei maimuței printre oamenii a fost sporadică, cazurile fiind izolate sau sub formă de epidemii locale. De aceea, răspămdirea globală este un precedent care stârnește îngrijorări și accentuează atenția autorităților de sănătate din întreaga lume.

Răspândirea variolei maimuței poate fi acum monitorizată în direct pe o hartă actualizată de Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite.

Evoluția clinică a variolei maimuței

Variola maimuței este o boală virală infecțioasă, care poate apărea atât la oameni, cât și la animale. Boala este cauzată de către virusul variolei maimuței – un virus zoonotic din genul Orthopoxvirus. Virusul variolei – cauza variolei – face, de asemenea, parte din acest gen.

În prezent, sunt cunoscute două ramuri ale virusului – congolez și vest-african. Potrivit inspectorului șef de stat în sănătate, Angel Kunchev, în Bulgaria au fost depistate doar cazuri de ramura vest-africană a virusului, care are o evoluție mai blândă și mai puțin riscantă.

Se consideră că perioada de incubație este de la 5 până la 21 de zile, iar durata bolii fiind de la 2 până la 4 săptămâni, cu severitate variabilă a simptomelor. Cea mai tipică pentru variola a maimuței era apariția unei erupții, care poate provoca disconfort, mâncărime și durere. Desfășurarea poate fi severă, mai ales la copii, gravide sau la oameni cu boli ale sistemului imunitar.

Potrivit statisticilor recente, coeficientul mortalității la variola maimuței era între 1% și 6% în funcție de tipul de virus și de locația pacientului. Mortalitatea poate ajunge la 11% în țările cu acces limitat la asistență medicală, un astfel de procent este înregistrat în prezent doar în Africa Centrală.

Cum se transmite și care sunt simptomele?

Potrivit datelor colectate până în momentul de față, variola maimuței se răspândește de la o persoană la alta, mai ales printr-un  contact apropiat și direct – prin picături și aer, față în față sau piele pe piele. Alte scenarii mai puțin probabile ar fi consumul de carne sălbatică infectată, mușcături sau zgârieturi de la animalele infectate.

Oamenii încep să răspândească virusul odată cu apariția simptomelor și sunt contagioși până când toate leziunile cutanate n-ar fi vindecate. În cazuri rare, a fost înregistrată și răspândirea până la o săptămână după formarea unei cruste asupra leziunilor. Conform acestor criterii, răspândirea variolei maimuței seamănă foarte mult cu răspândirea altor tipuri de variolă, inclusiv variolă și varicelă.

Simptomele variolei maimuței

La prima vedere, boala poate arăta ca varicela. Deși adesea fiind comparată cu variola deja dispărută, variola maimuței este mai puțin contagioasă și provoacă o boală mai ușoară.

Simptome înainte de erupție

Unele simptome comune înainte de apariția erupției cutanate sunt:

• Creșterea temperaturii corpului și febră;
• Umflarea ganglionilor limfatici;
• Cefalee severă asemănătoare migrenei;
• Dureri musculare și de spate;
• Oboseala si lipsa de energie.

De obicei, erupția apare la 1 până la 3 zile după prima creștere a temperaturii. Este similară cu veziculele pline cu lichid și afectează mai degrabă fața și membrele decât corpul. Pot exista erupții cutanate pe față, mucoasa bucală, organele genitale și conjunctivă.

Stadiile dezvoltării erupțiilor cutanate

Erupția se dezvoltă consecvent și trece prin următoarele faze:

• Macule (leziuni cu baza plană);
• Papule (leziuni dure usor ridicate);
• Vezicule (leziuni pline cu lichid limpede);
• Pustule (leziuni pline cu lichid gălbui);
• Cruste, care se usucă și cad de pe piele.

Numărul de leziuni variază de la câteva la câteva mii. În cazurile grave, leziunile se pot fuziuna și pot provoca decojirea unor suprafețe mari de piele.

Care sunt prevenirea și tratamentul variolei maimuței?

Prevenirea variolei maimuței nu diferă de cea deja cunoscută pentru fiecare tip de boală, transmisă direct și prin picături și aer. Se limitează la o igienă personală ridicată, urmărirea și izolarea contactelor cu persoane infestate și limitarea contactelor apropiate în cazul unei epidemii.

În prezent, nu există un tratament specific, altul decât tratamentul simptomatic al erupției cutanate și al febrei. Infecțiile bacteriene secundare trebuie tratate conform indicațiilor fiind obligatoriu ca pacientul să rămână bine hidratat pe parcursul bolii. Este obligatoriu ca monitorizarea bolii de a se efectua de către un medic, care va recomanda cea mai potrivită terapie în funcție de caz individual, iar automedicația este extrem de nedorită.

În anul 2022, Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat medicamentul antiviral tecovirimat fiind opțional pentru utilizare la variola maimuței. Acesta nu mai este disponibil pe scară largă, iar utilizarea sa fără prescripție medicului n-ar fi recomandată.

Studiile au descoperit că vaccinul împotriva variolei are un potențial de aproximativ 85% de a preveni infecția prin contact apropiat și de a reduce severitatea bolii. A fost de asemenea aprobat un vaccin mai nou, împotriva variolei și variolei maimuței, bazat pe vaccinul Ankara modificat.

Cu acces adecvat la îngrijiri medicale și o reacție adecvată la posibilele complicații, majoritatea oamenilor se recuperează de variola maimuței fără consecințe pe termen lung asupra sănătății.

Dacă ar fi boala periculoasă pentru bebeluși și copii?

Există o veste bună și pe una proastă pentru părinți.

Cea bună este că, statisticile răspândirii  actuale arată că, morbiditatea printre copiii este extrem de scăzută.

Iar cea proasta – că, începând de data de astăzi, studiile arată că copiii și persoanele cu sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) sunt grupurile cel mai expuse riscului de variola maimuței.

Având în vedere riscul crescut de complicații la copii, autoritățile de sănătate sfătuiesc părinții să fie atenți la orice erupție cutanată sau simptome însoțitoare și să se adreseze medicului lor în caz de prima suspiciune de boală. Acest lucru este valabil mai ales în cazurile în care există un contact dovedit cu un pacient contagios.

Prognosticul pentru desfășurare a variolei maimuței la copii este bun, iar în acest scop ar  necesita ca starea celor mai mici să fie monitorizată de un medic pediatru și toate complicațiile potențiale să fie abordate rapid și corect.

Sursele

1. Fapte despre variola maimuței, sistematizate de OMS.

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/monkeypox

1. Focarul de variola maimuței din 2022: Rezumatul situației – https://www.cdc.gov/poxvirus/monkeypox/response/2022/index.html
2. Caracteristicile clinice și managementul variolei maimuței la oamenii: un studiu observațional retrospectiv în Regatul Unit – https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(22)00228-6/fulltext
3. Variola maimuței – https://en.wikipedia.org/wiki/Monkeypox
4. Variola maimuței – https://www.nhs.uk/conditions/monkeypox/
5. Ce este variola maimuței și cum se transmite? – https://www.bbc.com/news/health-45665821
6. Au confirmat un al treilea caz de variolă maimuței în țara noastră – https://dariknews.bg/novini/bylgariia/potvyrdiha-treti-sluchaj-na-majmunska-sharka-u-nas-2315624

1,755 total views, 6 views today